Poezii

cropped-Standup-Comedy-Traian.jpg
Timp ar – Timp seman – Timp culeg
de Traian Maicanescu

Ce-i timpul?
Ritm si picatura.

Un bob de roua pe tulpina noua
Alunecand navalnic si umezind pamantul
Sub care dorm strabunii.
Un bob de roua alunecand pe pleoape
Urmat de inca unul, prelins tot peste pleoape
Si tot asa, pina cind ochii raman inchisi in noapte.

Ce-i timpul?
Frageda culoare
A chipului de prunc ce-si striga bucuria
S-apoi, dupa o viata de om, moare.
Culoare ce paleste ca frunzele-n tomnatec
Un cal ce-mbatrineste chiar de-a mancat jaratec
Umbra ce-ncarunteste sub cel nemuritor

Ce-i timpul?
Lumanare…ce-mi arde-ncetisor la cap, de-o viata
Si-a carei ceara scursa ma schimba-ncet la fata
Un bob de ceara…si nu roua…alunecand pe pleoape
Urmat de inca unul, pina cind ochii-mi raman inchisi in moarte!

 

cropped-Standup-Comedy-Traian.jpg
Ploua pe Mai
de Traian Maicanescu

Afara ploua linistit.
Din geam…privesc la luna Mai
Cum se inmoaie ca un pai
Sub picaturi mici, reci…de ploaie!

E Mai! Sa zic ceva nu-mi vine…
Asa ca strig in gand….si cu creionul pe hartie.
O vorba, doua vorbe….buchet de-ar fi…nu-i bine!
E Mai! Ce altceva sa spun cand ploua si pe mine?

Strig, zbier in gand, zbier la vecinul de sub mine.
Sa-l scol nu imi permit, stie karate bine.
Crezi c-am stricat romanta cu vorbe la-ntimplare?
E poezia mea! Tu…hai…e ora 2….fuguta la culcare!

 

cropped-Standup-Comedy-Traian.jpg
De la Iulia (Hasdeu)
                           de Traian Maicanescu

Nu deschide ochii
Lasa-ma sa fiu
O naluca-n noapte
Un gand in sicriu!

Nu deschide ochii
Stiu ca par povesti
Insa-i realitatea
Pe care-o traiesti.

Eu iti cant aievea
Dincolo-s de lume
Ziduri se inalta
Soarele apune!

…..2…..

Crâmpeie de cer
Dintr-un bloc de desen
Au căzut pe covor
Adunate-ntr-un nor.

De culoare mi-e dor,
Albu-i obositor.
Timpu-i prea efemer
Mă sting repede, pier….în eter.

Zac furnici laolaltă
În picioarele-mi grele
Orizont cu zăbrele
Peste-un cer plin de stele.

Amețesc într-un cerc
Din tavanul înalt
Evadez și mă pierd
Din alt vis să tresalt.

…..3…..

Claviaturi putrezite
Partituri ostenite
Cânt-al vieții defect.
Ochi, murind mă petrec.

Mă împart în treime
Trup, în negrul pământ
Gând, pe foaie-alergând
Eu, spre cer suspinând…spre lumina călâie.

Amintire mi-e totul
Prea puține de zis,
Când ești una cu mortul
Și mormântu-i deschis.

 

cropped-Standup-Comedy-Traian.jpg
Derapajul gandirii
Poezie fara noima, de Traian Maicanescu

Tematica asta….tematica asta…mă..mă…
………………………….
Sunt nedespărțite
Acutele iubiri înfiorate-n spini,
Zâmbind șăgalnic dintre trandafiri.

Zorii zilei se pierd
În albul inerent, de sticlă.
Iubiri de chihlimbar, pe margini de hotar,
Din paiele gălbuie se agită.

Văratecul mângâie pe coapse ștrengărește
O dalbă copiliță-n ie, el șoptește:
“Te caut în zadar,
Nu-ți văd ochii găsindu-mă în astă viață”

Mă duc adânc în mine să văd ce zace-n hruba sufletului meu
E multa igrasie și rece-mi este inima.
Ecouri de demult vin iute, dau năvală,
Aud voci neuitate din guri pierite-n vară.

Minți agere dar prinse în lumea dintre lumi
Spunând povești pierdute, din cărți scrise cu fum.
Și-un ceas a cărui limbă nu mișcă,deodată sună
Grăbită-i inima să-ți spună noapte bună.